Lumea nordicilor continuă să mă surprindă – în cel mai bun mod cu putinţă – oferindu-mi de fiecare dată lecţii fundamentale. Felul în care simt, maniera în care expun personaje, poveşti, situaţii, crize existenţiale, se detaşează din start de orice stil de pe piaţa cinematografică. Cum ar trebui să răspundă individul în faţa unei lumi înţesate de rău, violenţă perpetuată şi accentuată, dar mai ales în faţa răzbunării? Ţine de morală, de etică, de construcţia fiecăruia în parte? Cum te raportezi, în general, în faţa violenţei, atunci când eşti martor şi chiar direct implicat? (...)

   În săptămâna 11/2011, activitatea gripală în cele mai multe zone din regiunile temperate din emisfera nordică pare să fi depăşit punctul culminant şi este în scădere. Deşi ratele de mortalitate prin gripă şi pneumonie în SUA sunt peste pragul epidemic şi multe state raportează activitate extinsă, majoritatea indicatorilor privind activitatea gripală în America de Nord sunt în declin. (...)

 

   OMS, Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei şi Parteneriatul „Stop TB“ apelează la liderii din întreaga lume de a-şi amplifica implicarea şi contribuţiile pentru îndeplinirea obiectivelor de a diagnostica şi trata un milion de persoane cu TB MDR între 2011 şi 2015. (...)

  

   OMS a elaborat cel mai cuprinzător raport de până acum cu privire la progresele în combaterea epidemiei de tuberculoză: „Global TB control report 2010“. Acesta cuprinde cele mai recente date şi pentru prima oară include profilurile online din 212 ţări şi teritorii. Prezentăm, în continuare, câteva din datele furnizate de raportul menţionat. (...)

   În a patra sesiune a conferinţei părţilor (COP4) a Convenţiei-Cadru privind Controlul Tutunului a OMS, desfăşurată la Punta del Este (Uruguay), între 15 şi 20 noiembrie a.c., au fost adoptate în unanimitate decizii ce susţin eforturile de control al tutunului în întreaga lume, în condiţiile în care multe ţări se confruntă cu creşterea presiunii din partea industriei tutunului. (...)

  Pornind de la un sfat, aparent neutru, al dlui acad. dr. Ion Emil Bruckner – tatăl ex-ministrului Bruckner – şi de la păţaniile (doar câteva) tânărului doctor Justin Diaconu, care a „beneficiat“ de contactul cu „talpa ţării“ în comuna Mărgineni, lângă Scorniceşti (unde a lucrat între 7 noiembrie 1962 şi 15 februarie 1964), m-am străduit să arăt celor care ne citesc şi o altă faţă a încercărilor de care au parte medicii. Un om care s-a luptat cu parşivele boli dermato-venerice şi cu incredibile carenţe în educaţia sanitară şi a făcut din asta un crez al vieţii lui aduce la vedere întâmplări care pot interesa deopotrivă şi pe medici, dar şi pe cercetătorii ştiinţelor sociale. Puţini au curajul şi înţelepciunea de a pătrunde dincolo de aparenţe. O să dau aşadar la o parte perspectiva idilică asupra lumii româneşti de atunci şi să-l las – şi să-l ajut – pe dl prof. dr. Dumitru Justin C. Diaconu să povestească „pe limba lui“. Ca să ajungem astfel ceva mai aproape de esenţa condiţiilor în care s-au plămădit (se plămădesc) ori s-au stricat (se strică) medicii. Şi odată cu ei, lumea medicală.